luni, 24 iunie 2013

Interviu Contentpedia

Alex Iacob alias Reptilianul umblă prin locuri neumbate pentru a ne descoperi faţa nevazută a Bucureștiului. În căutarea unei povești în imagini este gata să-şi asume orice fel de risc: intră în clădiri părăsite, se urcă pe cele mai înalte turnuri, traversează tuneluri insalubre și are chiar curajul de a merge în zone interzise. Pasiunea sa pleacă dintr-o nesăţioasa sete de cunoaştere și din dorința de a arăta și altora ceea ce vede. 




Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Când și de unde ți-a venit ideea acestui blog? 


Alex Iacob (Reptilianul): Eram la liceu, în urmă cu vreo cinci ani, când am început să caut astfel de locuri. Umblam cu câțiva colegi și ne aventuram prin buncăre, hoteluri, hanuri și alte case, toate părăsite. Doream să găsim locuri noi, neumblate și ne satisfăcea ideea că eram primii care pășeau în ele. Aici ne întâlneam mai mulți la o vorbă sau la o bere și s-au închegat prieteniile pe care le am și astăzi. 

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cât timp iți ia documentarea de a găsi un loc părăsit și cum procedezi? 


Alex Iacob (Reptilianul): De obicei mă plimb și când găsesc o clădire mai avariată sau abandonată nu ezit. Ne strângem imediat și găsim o cale de acces. Nu planific astfel de explorări pentru că de multe ori întâmpinăm obstacole și riscuri care ne-ar bloca. Sunt cazuri, în schimb, când caut pe hărți online anumite imobile. Le examinez din fața calculatorului până irosesc toate mijloacele. Adun echipamentul necesar, îmi strâng prietenii și mergem la fața locului. 

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Într-un blog post combini textul (descriptiv) cu imaginile, de ce procedezi în acest mod? 


Alex Iacob (Reptilianul): Nu cred că toate imaginile vorbesc cât o mie de cuvinte. Consider că fiecare fotografie este mai valoroasă dacă i se spune povestea. Mizez pe întâmplările unice din spatele fiecărei explorări. Mai mult de atât, este nevoie de câteva precizări privind istoricul locului pentru că blogul meu are și funcția de a informa, pe lângă cea de a atenționa publicul de existența unor astfel de imobile. 



Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Care sunt fotografiile care atrag cel mai mult trafic din observațiile tale de până acum? 


Alex Iacob (Reptilianul): Cred că cele ale Bucureștiului văzut de sus. Publicul e fascinat de orașul mult mai frumos observat de pe înălțimile blocurilor. Contează și momentul zilei, lumina soarelui la apus, folosirea liniilor de perspectivă sau ale celor de ghidaj. Când reușesc să le îmbin pe toate am parte de toată atenția publicului. De asemenea, oamenii care mă urmăresc sunt intrigați de cadrele cu interioarele unor case părăsite foarte cunoscute, dar în care n-au reușit să intre. E vorba de curiozitate și mă bucur când reușesc să o potolesc. 

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Care a fost cel mai dificil loc în care ai fotografiat? 


Alex Iacob (Reptilianul): Unul dintre cele mai dificile locuri în care am reușit să intru a fost turnul de testat lifturi, IFMA, de la Basarab. N-am cum să povestesc detaliat tot traseul, însă pot spune că am fost nevoit să sar câteva garduri, să trec de sârma ghimpată, să mă fac nevăzut și să ocolesc paznicii. A urmat o mică schemă de alpinism, iar apoi m-am văzut înăuntrul turnului. Îmi doream mult să ajung aici, iar orice aprobare mi-ar fi știrbit aventura infiltrării și adrenalina pe care o caut. Am urcat 114 metri pe scări pentru a vedea un altfel de București, supus și făcut parcă din plastilină. E o senzație unică, aceea de a crede că poți schimba ceva atât de mare.
www.webwriters.eu/contentpedia/interviu-alex-iacob-reptilianul-despre-content-foto-din-cladiri-parasite

miercuri, 19 iunie 2013

Pe blocul Gioconda

by Mălin Stana

Iată câteva imagini de la începutul acestui an de pe blocul turn Gioconda de la Piața Națiunilor Unite. Le-am păstrat pentru zilele călduroase în speranța că vor reuși să vă răcorească imaginația.



Râul Dâmbovița

Calea Victoriei
Piața Națiunilor Unite

Vedere spre Bulevardul Unirii și Piața Constituției
Academia Română și Casa Poporului
Vedere spre Văcărești

Bazinul polo din Giulești




Văzut de pe turnul IFMA din Basarab, bazinul polo din vecinătatea stadionului Rapid seamănă cu un gândac de bucătărie mort. Când mergeam cu tramvaiul 41 pe Podul Grant observam de multe ori reclama Banc Post ce-i bântuia fațada. Acum știu că nu este singura utilitate a ruinei. În incinta ei se întâlneau suporterii Rapidului care petreceau probabil victoriile meciurilor. De asemenea e bine de știut că aici, pe timp de iarnă încă mai au loc antrenamente cu echipele de juniori. Când afară e viscol, temperatura din interior e mai blândă. Dar asta nu face ca structura bazinului să fie mai sigură, din contră. Antrenorii chiar își asumă niște riscuri. 


Dar acest loc n-a fost destinat de la bun început pentru astfel de întruniri. Prin anii ’80 a funcționat ca bazin descoperit pentru înotătorii giuleșteni. Ulterior a fost acoperit pentru a permite pregătirea lor și pe timp de iarnă, însă, din motive neștiute, Elena Ceaușescu a ordonat cu puțin timp înaintea revoluției să fie decopertat. Așa se face că, după 1990, s-au terminat fondurile chiar în cursul unei noi reconstruiri a acoperișului. De atunci situația bazinului a fost pecetluită, prăpădindu-se de la an la an. Probabil au mai existat tentative de reabilitare prin 2007, când se vorbea de o mărire a bazinului. Cei 33 metri în lungime și 16 metri în lățime nu satisfăceau standardele Ligii Naționale care cerea 33 x 20 metri. Cert este că nimic nu s-a mișcat, iar planul, dacă a fost conceput vreodată, nu a fost niciodată pus la cale. Mai degrabă s-ar ivi o demolare deoarece vechea structură nu va putea vreodată îndeplini toate condițiile necesare bazinelor moderne. 



După ce-am trecut printr-o zonă interzisă a CFR-ului, m-am strecurat în curtea bazinului. Mă așteptam la câini și paznici ieșiți de nicăieri, gata să mă prindă în flagrantă acțiune. Și bineînțeles că erau, dar le-am dibuit traseele și le-am ocolit. 


Mesaje ascunse, vorbe de duh despre viață și alte echipe de fotbal. Toate vorbesc despre cei care au trecut pe aici în urmă cu doar câțiva ani. 


GSU – God Save Ultras 
Aici există o forță spirituală reală pe care eu nu o pot pricepe. Mă simt ca un neinițiat într-o lume a societăților secrete. 


În ultimul moment, când mă pregăteam să ies din văgăuna asta, am întâlnit reptilă grăbită. Explora și ea bazinul aproape nevăzută.







luni, 17 iunie 2013

Cuvânt înainte - HD

Directed, edited by Anita Lusine Kevorchian 
DIrector of Photography: Dragos Sabadac 
Locations: Blocul Beldiman & Carol 53




Lacul Morii

Lacul Morii văzut de pe Turnul IFMA 

Recent am fost invitat să mă sui pe un bloc rezidențial în construcție de lângă Lacul Morii. De aici am putut surprinde imensitatea zonei, a lacului în mod special, dar și mulțimea de case dinspre direcția Cartierului Roșu. Unele imagini sunt făcute pe o vreme furtunoasă, în schimb altele sunt foarte însorite. Toate conțin elemente și perspective inedite asupra împrejurimilor acestui viitor bloc rezidențial.



vineri, 14 iunie 2013

Artă urbană în Parcarea CICLOP


Până pe 23 iunie puteți asista la una dintre cele mai spectaculoase transformări urbane. Este vorba de Ciclop (Magheru 6-8), prima parcare supraetajată din București, construită în 1923. Mai mult de 35 de artiști au fost invitați de grupul Work in Progress să îmbrace zidurile parcării în artă. În parteneriat cu Pegas și Ciclop s-a reușit reintegrarea vechii parcări în circuitul urban și cultural al capitalei printr-o expoziție cu iz non-conformist, după cum au declarat organizatorii. Mă bucură o asemenea schimbare pentru că o parte din predocumentările asupra acestui loc s-au făcut pe baza fotografiilor mele din explorările în Ciclop din 2011 (link1, link2, link3). Astfel, am o dovadă vizibilă a acestui circuit, căci lucrurile pe care le fac din plăcere și în care caut aventura sunt observate de cei care pot interveni și pot ajuta la reintegrarea unei clădiri, unui monument sau, de ce nu, a unei parcări. 

Am să numesc artiștii menționați mai sus, cei care au transformat o parcare pustie într-o enciclopedie de artă urbană: Pisica Pătrată, Allan Dalla, Kitră, Adrian Preda, Zoiţa, Cristian Prandea, Anda Bolohan, Radu Burduj, Mihai Chiţu, Ramona Şlug, Cuzina, Frank Neze, Alexandra Maftei, Pren, RO Qic, Dubios21, Serebe, Jeanne Tricottet (FR), Daniel Tufiş, Alia Bakutayan, Romeo Dragnea, Gina Ster, Cătălina Nistor, Karl Benton, Anca Irinciuc, Ramon Sadîc, Rudy, Virginia Toma, Gelu Serseniuc, David Leonid Olteanu, Cosmin Marinescu, Cristian Pass, Dima Radu, ITI, Cristina Curelea, Horia George Ioniţă, Rocks Rose, Loredana Barbuceanu. 

Iar o bună parte din desenele și picturile lor le puteți vedea mai jos. Enjoy!

Ortaku
Zoița
Pisica Pătrată
Dubios21
Cristian Pass
Cristian Pandrea
Alexandra Albu
Kitră
Jeanne Tricottet