marți, 30 aprilie 2013

Fermă abandonată în pădurea Băneasa


Am intrat pe strada Jandarmeriei de lângă pădurea Băneasa pentru a vizita câteva case părăsite nu departe de marginea pădurii. Am impresia că dormea un homeless printr-o cameră, dar n-am stat să cercetez în amănunțit situația. Continuând traseul prin pădure am găsit o veche fermă ruinată compusă din șase hale mari. N-am aflat multe informații despre acest loc. Mai mult ca sigur, aici au locuit familii cu mulți copii. Am dat peste hainele și jucăriile lor. 



luni, 15 aprilie 2013

"Palatul venețian eșuat"


Datorită decorațiunilor fațadei, profesorul Andrei Pippidi a numit casa de pe strada Temișana nr. 4 "un palat venețian eșuat în București". De puțină vreme am descoperit în apropierea Parcului Luigi Cazzavillan această minunată casă construită în 1901 și extinsă în 1911. Așa cum prea bine ne-am obișnuit, se află într-o stare de degradare avansată. Acoperișul inițial și alte detalii arhitecturale au fost distruse în urma cutremurului din '77. Probabil acesta a fost începutul căderii ei în ruină. Astăzi este unul dintre cele mai riscante locuri părăsite în care am umblat. Deși este trecută în lista monumentelor istorice din 2004, palatul din Temișana nr. 4 și-a primit sentința la prăbușire. 

Surse

Spitalul Filantropia


Majoritatea celor din Sectorul 1 au văzut faţada Spitalului Filantropia, cea care dă spre Piaţa Victoriei, dar nu au avut curiozitatea să meargă prin spate ca să privească și restul clădirii. În poze puteți vedea ce a mai rămas din corpurile abandonate ale spitalului (corpurile C și D), care au ajuns să fie prădate de toţi vânătorii de fier vechi de etnii incerte. Statul a încercat să le consolideze, dar s-a plictisit repede şi a lăsat totul în plata paznicilor care vin să alunge trecătorii curioşi care staţionează pe trotuar.
E o poveste cam sumbră pentru o clădire care a fost al treilea spital din Ţara Românească. Deşi nu pare, centrul a fost construit pe la începutul secolului XIX, sub numele de Spitalul Iubirii de Oameni, printr-o strângere de donaţii organizată de Dumitru Caracaş, directorul Spitalului Pantelimon, care se angajase să muncească gratis aici până la finalul vieții. Era un macedonean de neam vechi, numit așa de turcii din Macedonia, din cauza sprâncenelor negre şi stufoase. El era medicul primar al Bucureştiului şi a fost şi cel care a recomandat cultivarea cartofului la noi, deci ar trebui sanctificat de toate fast-food-urile şi studenţii români.
Pe plăcuța de la intrare am aflat că responsabil pentru consolidarea celor două corpuri este SC Prominvest Carpați Nord SRL, o firmă în pragul falimentului, ca să înțelegem și noi de ce unul dintre cele mai vechi spitale a ajuns să aibă nevoie de îngrijiri medicale.


Am aflat că într-o anexă a spitalului se întâlneau membrii celei mai tari grupări artistice radicale de după Cel de-al Doilea Război Mondial, Acvilele Albe. Ei numeau acest loc Incubatorul și erau un fel de hipsteri ai secolului XX, care nu agreau niciun tip de ideologie. Urau regimurile politice şi îndoctrinarea atât de mult încât au decis să se izoleze complet. Erau în jur de 70 de artişti, filozofi şi scriitori, o parte dintre ei refugiaţi din Basarabia şi Bucovina, ajunşi în Bucureşti încă din 1940. O parte erau români de origine poloneză ameninţaţi cu deportarea, o parte foști legionari, toţi dezamăgiţi de structurile politice de care aparţinuseră.
Prin 1948 Incubatorul a fost atacat de regim. Acvilele au fost arestate și li s-au înscenat procese în care erau acuzaţi că sabotau regimul şi voiau să pornească un nou război mondial. Pe pereţii Incubatorului se puteau găsi însemne precum „Gândeşte pentru tine!” sau „Mâncarea deja mestecată = VOMĂ” , cât și instalații artistice sculpturale deosebite.



Am trecut prin spital și prin sediul păsărilor solitare, am înfruntat norii și am ocolit seringile periculoase găsite pe jos. Spitalul Filantropia nu e abandonat de tot, dar mi se pare sinistru ca, lângă partea activă, curată, unde sunt şi acum trataţi oameni, să fie clădirile astea care strâng jeg, aurolaci şi dihănii. Mă rog, probabil ăia de la Ministerul Sănătăţii gândesc că, de la atâta diversitate în decor va crește imunitatea bolnavilor.

Surse

Vezi și


marți, 9 aprilie 2013

Hotel Muntenia, fostul Hotel Paris






După mai bine de trei ani am intrat din nou în Hotel Muntenia. Dacă prin 2009 încă mai funcționa liftul, acum în locul lui a rămas un gol imens un jurul căruia s-au încolăcit scările. Înainte i se spunea Hotel Paris, astăzi este cunoscut ca Hotel Muntenia, dar e complet abandonat. Cu toate astea, încă mai figurează pe unele site-uri de turism din București care garantează confortul cazării. Ai crede pe cuvânt dacă nu ar apărea și imaginea clădirii cu fațada murdară și geamurile sparte.

Imobilul se află pe strada Academiei la nr. 19-21, în vecinătatea Facultății de Arhitectură. Clădirea veche a fost construită între anii 1925 și 1930 având doar două etaje, iar după cinci ani a fost supraetajată atingând înălțimea actuală. Pe sub corpul mai nou al hotelului trece pasajul Victoriei care este în pericol de prăbușire din cauza neconsolidării construcției. De asemenea, a fost marcat înainte cu mai multe buline roșii, dar au dispărut suspect probabil cu intenția de a nu speria trecătorii și clienții barului și restaurantului din pasaj. (vezi vechile articole link1 și link2)