sâmbătă, 30 iulie 2011

Underground Party



Rezervari: uparty@yahoo.com

Data: 6-7 august 2011

Evenimentul va avea loc intr-o cladire abandonata din centrul Bucurestiului.
Mai multe detalii vor fi lamurite in privat la id-ul de mai sus.

Facebook event


1. Toate persoanele care doresc sa participe la eveniment trebuie sa vorbeasca din timp cu organizatorii pentru a-si face o rezervare. (Yahoo ID: uparty)

2. Toate persoanele ce si-au rezervat un loc au voie sa vina cu un invitat la alegere.


3. Cum evenimentul este unul underground, rugamintea organizatorilor este de a minimaliza promovarea lui.


4. Se merge pe ideea ca fiecare persoana se distreaza cum doreste, atata timp cat nu deranjeaza pe cineva si nu distruge locul.


5. Din lipsa unei sponsorizari, invitatii sunt rugati sa-si aduca singuri mancarea, bautura si orice altceva, totul fiind la comun.


6. Locul evenimentului se va afla cu putin timp inainte de a incepe.


7. In ceea ce priveste muzica, aduc la cunostinta ca exista curent electric in respectiva cladire, asa ca, oricine e liber sa aduca orice fel de tehnologie de stocare si redare a mp3-urilor atata timp cat poate fi conectata la sursa curentului electric si, respectiv, la boxe.

Link

Eveniment creat de Uparty Vincent

luni, 18 iulie 2011

Imobil abandonat pe Str. Georges Clemenceau

Imobil abandonat aflat pe strada Georges Clemenceau, vizavi de fosta Casa de Moda din apropierea Ateneului Roman. Multumesc lui Florin pentru informatiile despre locatia acestei cladiri din articolul Cautand Politia Financiara.










duminică, 10 iulie 2011

Un om intre oameni - Fratia

În paralel cu explorările urbane voi continua să postez surse referitoare la societatea secretă „Frăţia”. De data aceasta am selectat câteva paragrafe din opera lui Camil Petrescu, „Un om între oameni”.

„Ghica îi potriveşte dinainte un tacâm şi lui Tell; se aşază toţi trei, înclinaţi peste masă, ca să se poată citi în şoaptă. Bălcescu citeşte cu vocea lui gravă şi hotărâtă:
„Se înfiinţează o societate secretă, cu numele Dreptate-Frăţie. Scopul ei este să pregătească îndrumarea unei viitoare revoluţii în Ţara Românească. În afară de fondatori, membrii societăţii nu se cunosc între ei.
Se vedea că fostul iuncher se inspirase din sistemul de organizare al cărvunarilor.
- Cum, toţi membrii pot să ne cunoască pe noi trei, fondatorii ei, întreabă, nelămurit Tell.
- Nu, am vrut să spun că numai noi trei, fondatorii, îi cunoaştem pe toţi membrii „Frăţiei”. Altfel, nimeni nu cunoaşte decât grupul de zece fraţi ai lui.
Ghica lăsă jos furculiţa cu care se juca.
- Dacă e vorba să fim fraţi, cum sunt călugării, atunci să luăm şi cinuri monahale, nu? Ce ziceţi?
La început zâmbesc toţi trei ca de o glumă, obişnuită la Ghica.
- De acord, dacă vreţi.
Şi după ce convin, Bălcescu citeşte mai departe:
„Ca o anexă a societăţii secrete, va funcţiona, pe faţă, o societate literară. Toţi viitorii membri ai Frăţiei secrete trebuie să facă mai întâi un stagiu în societatea literară.”
Întreabă apoi ridicând privirea de jos în sus:
- Aveţi ceva de zis?
- Mă învoiesc, precizează maiorul, după ce căutase parcă, în gând, răspuns la o întrebare pusă de el însuşi.
- De acord, răspunse şi Ghica, ciupindu-şi bărbiţă negricioasă şi cu botişorul împins înainte.
- Atunci votaţi statutele societăţii secrete „Frăţia”, nu? Şi Bălcescu, ridică de pe foaia de hârtie ochii lui lungi, traşi spre tâmple.
- Votăm, răspunde cu bărbia sprijinită în palme Ion Ghica. Ar vrea să adauge ceva, dar e întrerupt de Tell, care se gandeşte la unele garanţii, dar e de credinţă.
- Şi jurăm, adăugă el, cu vocea joasă şi scurt înăbuşită.
- Jurăm dacă vreţi, îl întregeşte convins şi Bălcescu, care într-o clipă revede în gând întâmplările din 1840.[...]
Fostul iuncher dădu la o parte farfuriile din faţa lui şi puse textul pe masă.
- Acum semnaţi.
- Semnăm.
Semnează întâi Ghica, apoi Tell, încercând să-şi muşte mustaţa tunsă.
Bălcescu i-a urmărit cu toată viaţa adunată în ochii lui negri, înfriguraţi.
- Acum iscălesc şi eu...
Se aşază ca să scrie nestânjenit, îşi scrie încet numele, mai priveşte o clipă hârtia, o arată ca să se convingă şi ei că e semnată cum trebuie şi apoi o rupe bucăţi cu un foşnet înfundat. Tell ridică din umeri uimit şi rămâne cu pumnul înţepenit pe garda sabiei.
- Ce faci? Ce-i asta?
Bălcescu zâmbeşte mirat şi-şi plimbă privirea sarcastic de la unul la altul.
- Vreţi societate secretă cu statute scrise?
Tell şi Ghica râd ca de o glumă potrivită. Asta nu-l va împiedica însă pe Ghica, mai târziu, să scrie că el a avut, într-un cufăr, statutele scrise şi că au pierit cu prilejul unui foc la conacul de la Ghergani.

„Peste două săptămâni, Ştefan, Nicolae, Radu şi Alecu C. Golescu (Albu) erau membri ai „Frăţiei”. Îndeosebi Nicolae Golescu, ca să câştige prietenia lui Bălcescu şi cunoscându-i slăbiciunea, îi trimise un cufăr cu izvoade istorice şi cărţi de specialitate, care nu se găseau în ţară. Cu acest prilej avu loc şi întâia şedinţă a „Frăţiei” în palatul de la Belvedere.”


Fii lui Dinicu Golescu (de la stanga la dreapta):
Stefan, Nicolaie, Alexandru si Radu.

„Afară de cei patru fraţi Goleşti, Ştefan, Nicolae, Radu şi Alexandru (poreclit cum se ştie şi Albu, ca să fie deosebit de văru-său Alexandru Golescu, negru - Arăpilă), fură aduşi în acea vreme în „Frăţia” şi câţiva dascăli ardeleni, de la şcoala Sfântul Sava şi încă vreo doi de la Schewitz, între care Axente Sever. Multă bucurie le făcu şi adeziunea poetului Bolintineanu, tot din acest timp, ca şi a lui Cezar Bolliac.
Mai intrară, ceva mai târziu, un însemnat număr de ofiţeri, unii foşti colegi ai lui Bălcescu şi alţii colegi cu Tell, astfel maiorul Voinescu II, maiorul Costache Filipescu, locotenenţii Fărcăşanu, Cristophi, Pleşoianu, Serurie şi alţii.”

„[...]vioaia Ana Ipătescu, despre care ştie, e drept, că împreună cu Lucica (Luxiţa Florescu) şi Sevastiţa era a treia femeie iniţiată în secretele „Frăţiei”, datorită mai ales grijii ce-i purta colonelul Nicolae Golescu, cel ce avea o încredere nemărginită în ea şi o socotea ca pe o rudă a sa, încredinţându-i multe secrete politice.”